Tranzitul exoplanetei WASP 10b de Daniel Berteșteanu, Marcel Popescu și Bogdan Dumitru

Stele variabile din zona nebuloasei VdB 141 de Daniel Berteșteanu
4 ianuarie 2022
Observații la asteroidul Nereus și la o stea variabilă de Marcel Popescu, Cristian Suciu și Daniel Berteșteanu
5 ianuarie 2022

Tranzitul exoplanetei WASP 10b de Daniel Berteșteanu, Marcel Popescu și Bogdan Dumitru

Data 4 Ianuarie 2022

Planetele extrasolare (numite și exoplanete) sunt planete care nu se află în Sistemul Solar și care pot orbita stele sau alte obiecte cerești inclusiv unele mai exotice cum ar fi pulsarii. Bazele de date oficiale accesibile online înregistrează aproape 5000 de exoplanete descoperite până în prezent (4907 conform website-ul Exoplanet.eu accesat pe 3 ianuarie 2022). Marea lor majoritate se află în galaxia noastră dar au fost descoperite și exoplanete care orbitează stele din alte galaxii.

În funcție de dimensiunea lor exoplanetele se pot grupa în patru categorii: planete similare sau mai mari ca Jupiter (hot giants – giganți fierbinți, numiți așa pentru că orbitează foarte aproape de steaua lor), planete de tip Neptun (ice giants – giganți de gheață), super-Pământuri (super Earth) și planete asemănătoare ca dimensiune cu Pământul. Faptul că se cunosc mai puține planete telurice comparativ cu celelalte tipuri de planete este o consecință a faptului că planetele terestre sunt mai mici și astfel sunt mai greu de detectat.

Tipuri de exoplanete

Credit imagine- NASA-JPL/Caltech

Unele dintre cele mai cunoscute cataloage online ale exoplanetelor descoperite precum și statistica metodelor folosite pot fi accesate la link-urile următoare:

http://exoplanet.eu/

https://exoplanets.nasa.gov/discovery/exoplanet-catalog/

Exoplanetele pot fi detectate prin mai multe metode observaționale care au abordare diferită: metoda tranzitului, observarea variației vitezei radiale a stelei gazdă, observarea efectului de lentilă gravitațională și fotografierea directă cu ajutorul unor telescoape speciale numite coronografe. Din datele furnizate de NASA, 76% din detecțiile exoplanetelor s-au realizat prin metoda tranzitului care constă în observarea scăderii periodice a strălucirii stelei gazdă atunci când exoplaneta trece prin dreptul ei. În acest caz scăderea în strălucire este de ordinul câtorva miimi de magnitudine.

Prima exoplanetă a fost descoperită în anul 1992 cu ajutorul radiotelescopului de la Arecibo de către Aleksander Wolszczan și Dale Frail și orbitează în jurul pulsarului PSR 1257+12 din constelația Fecioara. Totuși, momentul care a consacrat domeniul de studiu al exoplanetelor în astronomie a fost detecția în anul 1995, de la Observatorul Haute-Provence din Franța, a primei exoplanete care orbitează o stea (51 Pegasi) din secvența principală, de către Michel Mayor și Didier Queloz. Această descoperire a deschis noi perspective în planetologie și a fost distinsă în anul 2019 cu premiul Nobel în Fizică pentru “contribuții la înțelegerea locului planetei Pământ în Cosmos”. De atunci și până astăzi aproape 5000 de exoplanete au fost descoperite iar patru telescoape spațiale au fost lansate și dedicate studiului lor și anume misiunile CoRoT, Kepler, TESS și CHEOPS.

Pe lângă observațiile vizuale prin telescop și astrofotografie, observațiile la stele variabile, asteroizi și exoplanete sunt o preocupare constantă pentru membrii Astroclubului București. Astfel, în noaptea de 25 octombrie 2021 am observat tranzitul exoplanetei WASP- 10b folosind telescopul T025 din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române. Tranzitul a durat 127 de minute, timp în care steaua gazdă a avut o variație a strălucirii de 0.04 magnitudini. Acest sistem planetar se află la 460 de ani lumină distanță de noi în direcția constelației Pegas. Exoplaneta are o masă de trei ori mai mare decât Jupiter și orbitează steaua în aproximativ trei zile la o distanță medie de 5.6 milioane de kilometri (de zece ori mai aproape de steaua gazdă decât Mercur față de Soare).

Datele obținute au fost trimise către baza de date Exoplanet Transit Database unde alături de celelalte observații vor permite detectarea raportului O-C (observat minus calculat) între predicția de tranzit observată și cea calculată. Acest tip de observații sunt necesare pentru determinarea precisă a orbitei și pentru detecția eventualelor perturbații care pot sugera prezența altor planete în acest sistem.

Aveti aici un link catre Exoplanet Transit Database:

http://var2.astro.cz/EN/tresca/transit-detail.php?id=1635243960

Mai multe detalii despre această exoplanetă precum și o animație interactivă cu acest sistem puteți găsi la următorul link:

https://exoplanets.nasa.gov/exoplanet-catalog/5366/wasp-10-b/

Cer senin spuzit de stele și cu planete printre ele!

Text, grafice de Prof. Daniel Berteșteanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *