Rezultate științifice în urma campaniei de observare a ocultației asteroidului Huya de Marcel Popescu și Daniel Berteșteanu

Misiunea DART, la locul faptei de Daniel Berteșteanu și Dr. Marcel Popescu
24 octombrie 2022
Vecina noastră galactică, Andromeda – Messier 31, M31 sau NGC 224 de Cristian Suciu
27 octombrie 2022

Rezultate științifice în urma campaniei de observare a ocultației asteroidului Huya de Marcel Popescu și Daniel Berteșteanu

Data publicării pe site 27 Oct 2022

Ocultațiile sunt fenomene astronomice de scurtă durată în care obiecte din sistemul solar trec din perspectiva noastră prin dreptul unor stele sau planete diminuându-le strălucirea pentru câteva secunde. Deși ocultațiile sunt fenomene frecvente la nivel global ele pot fi observate destul de rar din România deoarece fie au banda de vizibilitate în afara țării, fie implică stele puțin strălucitoare la limita detecției instrumentelor noastre, fie se produc în timpul zilei sau noaptea pe cer acoperit de nori. Datele observaționale culese în timpul ocultațiilor oferă informații extrem de precise despre poziția, dimensiunea, forma și prezența unor eventuali sateliți, inele sau chiar a unei atmosfere la obiectul care ocultează.

În noaptea de 18 martie 2019 Astroclubul București s-a alăturat campaniei internaționale de observare a obiectului transneptunian (38628) Huya ce urma să oculteze steaua TYC 5061-513-1 din constelația Ophiuchus. Acest planetoid a fost descoperit în anul 2000 și este un asteroid ce orbitează Soarele cu o perioadă de 251 ani și care în prezent se află la distanța de 4,2 miliarde de kilometri de Pământ.

Banda de vizibilitate a fenomenului a trecut pe deasupra României iar condițiile meteo au fost favorabile observației ceea ce a făcut ca fenomenul să poată fi observat simultan din mai multe zone ale țării atât de astronomi profesioniști cât și de numeroși astronomi amatori. Aceștia au fost coordonați la nivel național de către Dr. Marcel Popescu (astronom în cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române și membru de onoare al Astroclubului București). La această campanie au participat 50 de observatori din Europa și Asia din care 18 au fost din țara noastră. Din cele 21 de detecții pozitive, 17 corzi au fost generate din datele observatorilor români ceea ce plasează această ocultație printre cele mai de succes ocultații la un obiect transneptunian din punctul de vedere al numărului de corzi pozitive înregistrate.

Din analiza datelor s-au putut determina dimensiunile obiectului la momentul ocultației (435.2 ± 7.0 km × 388.2 ± 12.2 km ) și albedoul geometric (pV = 0.079 ± 0.004) rezultatele fiind publicate în luna august (2022) în prestigioasa revistă Astronomy&Astrophysics. Articolul complet se poate citi accesând linkul următor:

https://www.aanda.org/articles/aa/full_html/2022/08/aa41546-21/aa41546-21.html

Dincolo de rezultatele științifice obținute în urma acestei ocultații, campania din 2019 a arătat că în țara noastră există o comunitate de astronomi amatori care prin experiența observațională și instrumentele performante pe care le dețin pot contribui cu date de calitate în proiecte astronomice profesioniste: Radu Mihai Anghel (Observatorul din Bacău), Ciprian Vîntdevară (Observatorul din Bârlad), Raul Truță (Bistrița), Radu Mihai Gherase, Zoltan Deak și Daniel Berteșteanu (Astroclubul București), Ovidiu Tercu și Andrei Stoian (Observatorul din Galați), Cristian Dănescu (Observatorul St. George Observatory, Păulești), Vlad Dumitrescu (Clubul de astronomie “Ia cu Stele”), Lucian Hudin (Observatorul ROASTERR-1, Cluj-Napoca), Lucian Curelaru (Observatorul Stardust Observatory, Brașov) și Vlad Turcu (Institutul Astronomic al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca).

Autori Dr. Marcel Popescu și Daniel Berteșteanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *