Exoplaneta KPS-1b de Bogdan Stanciu

Iată că am reușit și primele analize fotometrice la tranzitul unei exoplanete în fața stelei-mamă – sistemul KPS-1 localizat în constelația Carul Mare, la circa 867 a.l. de Terra. Steaua principală este o pitică portocalie similară în mărime cu Soarele.
Exoplaneta KPS-1b este un gigant gazos descoperit în 2018 prin metoda tranzitului, puțin mai mare decât Jupiter, orbitând foarte aproape de steaua-mamă, la circa 4 mil. km. Informații despre acest sistem găsiti aici:https://exoplanets.nasa.gov/exoplanet-catalog/6293/kps-1-b/?fbclid=IwAR3I9mFRHZyP-xccRKxSdW3oDPIAEZhTLHC3SYm3xdFNC1PXhbguryVaOVU

Echipament: Skywatcher 130 f/5+Qhy 163M, filtru Clear
Au fost trase 129 cadre a câte 30 sec fiecare. Datele au fost încarcate și trimise la adresa de mai jos:

http://var2.astro.cz/tresca/transit-detail.php?id=1618413519&lang=en&fbclid=IwAR0NiL7L8IkpfWtNX-1QC2Vckv23MkAosuNxGk4MDpB0soTKvBoO1V_8Sb4

BONUS: în câmpul de analiză al sistemul KPS-1, am detectat și două variabile cu perioada scurtă, la care am făcut de asemenea fotometria.
NSVS 2580026 – variabilă de tip EW cu perioada de 6,8 ore
LINEAR 23805638 – variabilă de tip RRAB cu perioada de 11,1 ore
A fost o surpriză plăcută să observ că ambele variabile nu aveau măsurători încărcate pe site-ul AAVSO, procedând la cererea de UID și încărcarea observațiilor în baza de date. Acestea pot fi gasite acum la pe site-ul AAVSO: https://www.aavso.org/ și în baza de date VSX
Am folosit softurile ASTAP, SIPS, VStar
Ca de obicei, Astroclubul București joacă un rol important în educația mea astronomică, le multumesc pentrut implicare și dedicare.

Poza 1: campul de analiza din SIPS, unde se observa steaua KPS-1 marcata cu VAR
Poza 2: graficul tranzitului din baza de date ETD
Poza 3: impresie artistica a sistemului KPS-1 generat in Space Engine
Pozele 4 si 5: curbele de lumina la cele 2 variabile detectate in camp

Text, foto și grafice de Bogdan Stanciu