Astrocolegul nostru Prof. Daniel Berteșteanu ne oferă un regal astronomic în câteva imagini.

Este vorba despre mitologie, istorie, constelații, stele variabile, galaxii, quasari  situați la marginea Universului, o exoplanetă și portocale.

Iată mai jos textul și imaginile primite.

Constelația Draco este o constelație cunoscută încă din antichitate fiind una din cele 48 de constelații descrise în secolul II îen de Claudiu Ptolemeu în lucrarea Almagesta.

În această lună se află în cea mai favorabilă poziție pentru observații deoarece urcă mult pe cer trecând prin apropierea zenitului în jurul orei 23.

Deși nu conține stele strălucitoare și nu sare în ochi precum vecinele sale Ursa Mare, Lira sau Lebăda, constelația Draco s-a bucurat de o atenție deosebită din partea astronomilor antici sau mai noi.

Ea îl evocă pe dragonul Ladon care păzea pomul cu mere de aur din grădina Hesperidelor. Hercule, în una din cele douăsprezece munci ale sale reușește să le fure iar legenda înfruntării celor doi va rămâne pe cer pentru totdeauna, cele două constelații fiind așezate pe bolta cerească una lângă alta.

Hesperidele au și ele povestea lor care se se propagă interesant peste veacuri. Ele erau nimfele serii (“hesperos”= seară care în latină a dat “vesper”) iar potrivit lui Strabon (Geographica, vol III), ținutul lor se afla la marginea fluviului “Oceanos” între sudul Peninsulei Iberice și Munții Atlas din Africa.

În evul mediu pomul cu mere de aur din grădina lor a fost asimilat portocalului, arbore originar din India și sudul Chinei. Denumirea vine din sanscrită (nāraṅga-portocal) de unde pe filieră persană (nārang) și apoi arabă (nāranj) a devenit orenge (pomme d’orenge) în franceza veche.

Portocalul s-a răspăndit în Europa sudică prin intermediul maurilor și apoi al negustorilor portughezi iar în zonele mediteraneene în care au ajuns, fructele au fost denumite după portughezi devenind portocală, portokall (albaneză), portakal (turcă) sau portokali (greacă). Povestea se încheie în secolul XVIII când marele botanist suedez Carl Linne descrie fructele genului Citrus și le denumește cu numele “hesperide” în amintirea vestitelor mere de aur.

Dincolo de mitologie, constelația Draco este legată de câteva episoade importante din istoria astronomiei.
Astfel datorită precesiei axei Pământului, steaua alfa Draconis (Thuban) a fost în dreptul polului nord ceresc fiind între anii 3900 și 1700 îen stea reper în navigație dar și pentru alinierea către nord a piramidelor egiptene.

Altă stea de aici-gamma Draconis (Eltanin)- a stat în anul 1728 la baza descoperirii de către James Bradely a efectului de aberație al luminii prin care el a propus că viteza luminii este finită și că Pământul se învârte în jurul Soarelui. Aberația luminii a devenit în următorii 200 de ani o veritabilă piatră de încercare pentru fizicieni iar eforturile pentru explicarea acestui fenomen au dus încet încet la dezvoltarea teoriei electromagnetismului și a relativității speciale.

Constelația Draco este de interes și pentru astrofotografi deoarece aici se află câteva obiecte consacrate cum ar fi Cat’s Eye Nebula (NGC 6543), galaxiile Messier 102, Tadpole (Arp 188), tripletul NGC 5981, 5982 și 5985, grupul Abell 2218 precum și numeroase stele variabile, exoplanete și chiar quasari.

Pe data de de 11 iulie 2020 am efectuat observații cu caracter științific pentru observarea tranzitului exoplanetei Qatar-1b.

Această planetă extrasolară se află la o distanță de 609 ani lumină și este o planetă gazoasă foarte fierbinte de dimensiuni asemănătoare lui Jupiter care se rotește în jurul stelei gazdă în doar 1.4 zile. Distanța dintre planetă și stea este de 3.48 milioane de kilometri; prin comparație, Mercur orbitează Soarele la o distanță medie de 57 milioane de kilometri. Noi am observat steaua gazdă timp de 3 ore și am putut măsura durata tranzitului exoplanetei Qatar-1b la 103 minute raportul observațional fiind trimis către Exoplanet Transit Database.

http://var2.astro.cz/tresca/transit-detail.php?id=1594473995&lang=cz

Detalii despre această planetă extrasolară puteți găsi aici:

http://exoplanet.eu/catalog/qatar-1_b/

Sistemul Qatar-1b-stea gazdă poate fi vizualizat aici:

https://exoplanets.nasa.gov/exoplanet-catalog/5049/qatar-1-b/

Tot în același câmp cu Qatar-1b am identificat și 6 stele variabile cu eclipsă la care în cele 3 ore de observații dedicate exoplanetei am prins puțin și din variația lor de luminozitate după cum se poate observa în imaginile de mai jos. Majoritatea din ele sunt variabile de tip W Ursae Majoris în care cele două componente ale sistemului sunt atât de apropiate încât pot veni în contact una cu alta, împart aceiași anvelopă, au formă distorsionată și se rotesc în jurul baricentrului foarte rapid, în 7-20 de ore.

Dintre galaxiile aflate în constelația Draco vă prezentăm galaxia NGC 5906, o țintă fotografiată de noi anul trecut. Ea este o galaxie spirală aflată la distanța de 54 milioane de ani lumină care este așezată față de noi astfel încât o vedem de pe muchie ceea ce îi dă la vizual un aspect îngust și ascuțit ca de așchie motiv pentru care în lumea anglo-americană este cunoscută și sub denumirea de Splinter Galaxy. În jurul ei și în plan mai îndepărtat se află numeroase obiecte de cer profund printre care și ~50 de quasari din care cei mai îndepărtați sunt J151739.5+561452 și 7C 151609.30+560723.00 care se află la o distanță de aproximativ 10.5 miliarde de ani lumină.

Constelația Draco, prin diversitatea obiectelor care se află în dreptul ei se constituie așadar într-un bun moment de reflecție despre precesia echinocțiilor și construirea piramidelor, despre isprava lui Bradely cu aberația luminii, despre exoplanetele de tip Hot Jupiter și stelele variabile cu eclipsă dar și despre obiecte mai exotice cum sunt quasarii și … portocalele.

Text si imagini: Prof. Daniel Berteșteanu