Data   2 ianuarie 2022

Constelația Cefeu este alături de Ursa Mare și Cassiopeia una din cele mai populare constelații circumpolare iar acum la început de an urcă sus pe cer încă de la lăsarea serii.

Ea îl evocă pe Cefeu care conform legendei stăpânea împreună cu trufașa regină Cassiopeia undeva la marginile lumii, spre miazăzi, în ținuturile Etiopiei de astăzi. Drept pedeapsă pentru trufia Cassiopeei, Poseidon va trimite din adâncurile mării un monstru- Keto- care va pustii regatul ani în șir. Potrivit unui oracol dezlegarea s-ar fi făcut numai dacă Cefeu și Cassiopeia ar fi jertfit-o pe fiica lor Andromeda. Povestea se închide fericit, Andromeda imploră mila zeilor și fu izbăvită de Perseu care ulterior va cere mâna prințesei. Căsătoria celor doi fu sărbătorită în tot regatul și după moartea protagoniștilor, zeii îi vor așeza pe cer pentru a dăinui acolo pentru totdeauna. Astfel când ne uităm pe cer în direcția acestor constelații vedem că sunt așezate una lângă alta ca într-o fantastică poveste.

Deși constelația Cefeu nu conține stele proeminente, în direcția ei se află o parte din discul galaxiei noastre acolo unde abundența de stele, gaz și praf ia prin telescop forma unor obiecte fascinante. Aici se află două dintre cele mai mari stele cunoscute- VV Cephei și μ Cephei- ale căror dimensiuni le-ar face ca așezate în locul Soarelui să se întindă dincolo de orbita planetei Jupiter. Tot în constelația Cefeu se află și steaua δ Cephei, stea prototip pentru o clasă specială de stele variabile- vestitele Cefeide- stele instabile și foarte luminoase din observațiile cărora Henrietta Leavitt găsește în anul 1908 faimoasa relație dintre perioada de pulsație și strălucirea lor absolută. Pe baza ei în anul 1929 Edwin Hubble arată că galaxia Andromeda se află dincolo de limitele galaxiei noastre și că Universul este cu mult mai mare precum un ocean presărat de insule- galaxiile. Stelele Cefeide au marcat astfel un punct de cotitură în determinarea distanțelor în Univers și au deschis calea către astronomia modernă.

De departe cele mai fotografiate obiecte ale constelației Cefeu sunt nebuloasele, zona fiind foarte bogată în gaz și praf interstelar. Dintre nebuloasele de reflexie din catalogul lui Sidney van den Bergh vom privi astăzi la VdB 141.

VdB 141 este o nebuloasă în care praful din alcătuirea ei reflectă lumina stelelor înconjurătoare. Ca dimensiuni particulele de praf din aceste nebuloase au sub un micron și conțin diferite elemente printre care monoxid de carbon, silicați, fier, magneziu, amoniac, formaldehidă și hidrogen molecular. Praful din nebuloase este asemănător fumului de țigară și fiind atât de mic dispersează eficient componenta albastră din lumina stelelor înconjurătoare învăluind câmpul fotografic într-o mantie difuză cu nuanțe albăstrui. În centrul imaginii zonele mai bogate în praf sunt opace pentru lumină și iau forma unor siluete antropomorfe asemănătoare unor stafii. În partea dreaptă a nebuloasei și ascunsă în măruntaiele ei vedem un punct luminos din care țâșnesc raze în formă de con. Avem aici un obiect de tip Herbig-Haro ce reprezintă un stadiu timpuriu din formarea stelelor în care acestea degajă, pe direcții diametral opuse, jeturi de gaz care intră în coliziune cu nebuloasa înconjurătoare și o modelează. Aceste jeturi se întind pe câțiva parseci și au existență de câteva zeci de mii de ani motiv pentru care obiectele Herbig-Haro sunt rare- aproximativ 150000 în galaxia noastră.

Siluete antropomorfe și obiectul Herbig-Haro din nebuloasa VdB 141

Nebuloasa VdB 141 ne arată astfel că la 1200 de ani lumină distanță de noi și sub mantia de praf a legendarului Cefeu se află un veritabil spectacol cosmic de lumină și culoare în care stelele vin la existență și palpită direct sub ochii noștri, ochi prea mici și efemeri ca să vadă liberi prin ei înșiși asemenea nestemate.

Cer senin!

Detalii tehnice:

Instrumente: Newton Skywatcher 130mm f/5 tunned, HEq5 Pro, QHY 163M, filtre LRGB 36mm;

Software: captură cu SGP, editare în PixInsight;

Achiziție în perioada iulie-octombrie 2019 însumând ~27 de ore de expunere din localitatea Traian, Jud. Ialomița.

Text foto și grafice de Daniel Berteșteanu