Data publicării 16 august 2023

Nebuloasa Vulturul (Eagle) este o nebuloasă aflată în constelaţia şarpelui. Ea este catalogată ca M16 sau NGC 6611, şi mai este cunoscută şi că „regina stelelor” (Star Queen). Aceasta se află la o distanţă de aproximativ 5700 de ani lumină distanţă de Pământ, şi se întinde pe o suprafață de 70 X 55 de ani lumină.

În centrul nebuloasei vedem şi „Stâlpii Creaţiei” (Pillars of Creations), structură care a devenit celebră de telescopul Hubble care a pozat zona respectivă în 1995. Aceştia se află la o distanţă de aproximativ 7000 de ani lumină de Pământ, iar denumirea de Stâlpii Creaţiei vine de la faptul că gazul şi praful din zona respectivă duc la formarea de stele noi, iar lumina de la stelele formate recent din vecinătatea lor erodează aceşti stâlpi.

Imagini făcute cu telescopul spațial Spitzer au identificat un nor de praf în vecinătatea stâlpilor care se crede că sunt de fapt o undă de şoc produsă de o supernovă apropiată. Studii asupra acestui nor de praf sugerează că ar fi lovit stâlpii creaţiei acum 6000 de ani, şi că de fapt în momentul acesta nici nu mai există, dar ar mai dura încă aproximativ 1000 de ani să putem confirma vizual acest lucru. Aceasta este însă doar o teorie, de altfel imagini făcute ulterior cu Hubble atât în spectrul vizibil cât şi infraroşu nu au găsit nici o dovadă ale acestei posibile supernove.

Imaginea a fost realizată folosind un Telescop Skywatcher 200 Quattro, pe o montură EQ6-R şi o cameră ZWO ASI 533MM.

Ce este special la această imagine este faptul că s-a utilizat o camera 533MM care este o cameră monocromă, adică alb-negru. Camerele color redau culoare în poză cu ajutorul unui filtru care vine în fața senzorului camerei, Acest lucru însă nu este întotdeauna de dorit, deoarece acest filtru ajunge să blocheze o cantitate considerabilă de lumină, care uneori ar putea fi utilă.

La o cameră mono, pentru a obţine culoare punem pe rând câte un filtru în faţa camerei corespunzător pentru fiecare culoare în parte, ca apoi să le putem îmbina într-o poză color. În cazul acestei poze am folosit 3 filtre de bandă îngustă, numite SHO (Sulf, Hidrogen, Oxigen). Astfel culorile din imagine nu reflectă culorile pe care le-am vedea noi cu ochiul, ci reflectă compoziţia chimică (roşu este sulf, verde este hidrogen şi albastru este oxigen).

Din România din păcate acest obiect nu urcă până la o altitudine foarte mare, maximul fiind pe la 30 de grade deasupra orizontului. Asta înseamnă că timpul petrecut pe cerul de nopţii de această nebuloasă este destul de mic, iar pentru a obţine un timp de integrare cât mai mare avem nevoie să pozăm nebuloasa în mai multe nopţi.

Pentru această imagine au fost nevoie un total de 9 nopţi în perioada iunie iulie 2024 iar timpul total de integrare a fost de 23.5 ore, distribuit astfel:

– 9 ore pentru Sulf (roşu)

– 7 ore pentru Hidrogen (verde)

– 7.5 ore pentru Oxigen (albastru)

Procesarea imaginilor a fost făcută folosind softul Pixinsight.

Autor Tiberiu Savin