Prestigioasa publicație științifică Nature Astronomy a publicat un articol despre exoplaneta Astrolabos ”botezată” de un membru al Astroclublui București și anume de Comandor Vasile Chirila

Tulip Nebula (SH2-101) de Tiberiu Savin
8 mai 2024
Galaxiile Messier 81 (Bode) și Messier 82 (Cigar) de Cristian Suciu
13 mai 2024

Prestigioasa publicație științifică Nature Astronomy a publicat un articol despre exoplaneta Astrolabos ”botezată” de un membru al Astroclublui București și anume de Comandor Vasile Chirila

Data publicării 8 mai 2024

Prestigioasa publicație științifică Nature Astronomy (https://www.nature.com/natastron/) a publicat pe 30 aprilie 2024 un articol despre sistemul exoplanetar WASP 43 din constelația Sextantul, sistem ”botezat” de Asociația Astronauticus (stea: Gnomon și exoplanetă: Astrolabos). https://earthsky.org/space/webb-telescope-wasp-43-b-hot-jupiter-exoplanets-weather/.

Încă nu putem vedea direct vremea pe exoplanete, dar pentru cele mai apropiate telescopul spațial James Webb poate analiza atmosfera pentru a determina din ce este compusă și care este clima. O echipă internațională de astronomi a analizat datele culese de Telescopul spațial James Webb (JWST) al NASA și a cartografiat vremea pe exoplaneta Astrolabos/ WASP-43 b, aflată la 283 de ani lumină distanță și a ajuns la concluzia că este o planetă din categoria „Jupiter fierbinte”, care este blocată mareic față de steaua Gnomon pe care o gravitează, are atmosfera noroasă pe partea sa îndepărtată, dar senină pe partea sa apropiată iar viteza vântului ajunge la peste 8000 de kilometri pe oră.

Noile observații Webb oferă noi detalii nu numai despre WASP-43 b, ci și despre planetele tip ”Jupiter fierbinte” (Hot Jupiter) în general. Chiar dacă nu există în propriul nostru sistem solar, ele abundă în alte locuri din galaxia Calea Lactee. Ele pot fi fierbinți și nelocuibile, dar ne asigură o privire spre alte tipuri de lumi extraterestre fascinante.

Împreună cu o grupă de elevi din clasa a zecea de la Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia am stabilit denumirea pentru sistemul exoplanetar WASP 43 din constelația Sextantul astfel, pentru stea: Gnomon și pentru exoplanetă: Astrolabos. Denumirile au fost inspirate din cartea mea ”Astronavigația de la gnomon și astrolab la sextantul Apollo”. Din România au fost propuse cinci denumiri pentru cinci sisteme extrasolare, iar propunerea noastră a fost aprobată pentru sistemul extrasolar WASP-43- Gnomon și Astrolabos – denumiri ale unor instrumente antice de navigație astronomică. Gnomon, WASP-43, căci așa se va numi de astăzi înainte, este o stea mai mică decât Soarele, situată la 283 ani lumină și are circa 60% din masa Soarelui și un diametru de aproximativ un milion de km în timp ce Astrolabos, WASP-43b, descoperită în anul 2011, este o exoplanetă gazoasă gigantică de mărimea planetei Jupiter care orbitează steaua Gnomon

În urma unei prezentări despre astronavigație și sistemele exoplanetare pe care am făcut-o elevilor din clasa a zecea de la Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia, am supus discuției această propunere care a întrunit consensul elevilor. Pentru elaborarea propunerii am primit ajutorul membrilor asociației AstroNauticus Mangalia care au desfășurat de-a lungul timpului mai multe acțiuni de popularizare a astronomiei în liceele și școlile din municipiul Mangalia, printre activități numărându-se prezentări la clasă în cadrul acțiunii ”Ora de dirigenție, oră de astronomie”, sesiuni de observații astronomice organizate în Portul Turistic Mangalia în timpul programului național ”Școala Altfel” sau observații astronomice cu ocazia tranzitului plantei Mercur.

Am ales aceste denumiri pentru că aparțin aceleași teme instrumente pentru navigația astronomică din care provine și denumirea constelației  Sextantul din care face parte  sistemul exoplanetar. Astrolabul și gnomonul sunt instrumente antice de astronavigație pe când sextantul derivă din acestea și apare în epoca modernă fiind în prezent instrumentul emblematic în navigația celestă. Cele două denumiri au o temă comună suficient de amplă încât există nume suplimentare de instrumente de astronavigație ce pot fi folosite pentru a denumi sistemele exoplanetare ce vor fi descoperite în viitor în constelația Sextantul (ex: quadrant, kamal, cross staff, back staff, sundial). Așa cum exoplaneta apare din acreția norului de gaz și praf rămas după formarea stelei și astrolabul apare, ulterior, din aplicarea cunoștințelor dobândite de navigatori pentru determinarea poziției navei folosind gnomonul, adică au o origine comună și sunt formate din același material. Cele două instrumente au o origine incertă și nu  aparțin unei națiuni anume ci aparțin patrimoniului cultural universal fiind o moștenire de care a beneficiat și marinarii români.

O exoplanetă este orice planetă ce se află dincolo de sistemul nostru solar. Primele exoplanete au fost descoperite cu doar trei decenii în urmă și peste 5500 au fost identificate de atunci. Cele mai multe dintre aceste planete, menționate doar prin denumirile lor științifice (coduri alfanumerice), se află într-o regiune relativ mică a galaxiei noastre, Calea Lactee. Știm din observațiile efectuate de telescopul spațial Kepler al NASA că există mai multe planete decât stele în galaxia noastră. Exoplanetele sunt formate din elemente similare cu cele ale planetelor din sistemul nostru solar, dar proporțiile acestor elemente diferă. Măsurând dimensiunile și masele exoplanetelor, putem vedea compoziții variind de la telurice (cum ar fi Pământul, Venus, Mercur, Marte) până la gazoase(cum ar fi Jupiter și Saturn).

Concursul NameExoWorlds 2022 al Uniunii Astronomice Internaționale a selectat 20 de perechi de nume pentru exoplanete și stelele gazdă ale acestora. Concursul a fost organizat cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a Oficiului IAU pentru promovarea astronomiei (OAO). Cu 603 propuneri din 91 de țări, campania a atras peste 8800 de persoane care lucrând în echipă, au prezentat inițiative de sensibilizare care au stimulat participarea directă a aproape 12 milioane de oameni din întreaga lume.

Concursul NameExoWorlds 2022 a fost creat pentru a recunoaște și a onora eforturile oamenilor care și-au făcut un obiectiv din a populariza astronomia într-un mod accesibil și prietenos pentru comunitățile lor. Concursul a fost deschis tuturor celor care au organizat o acțiune de informare în astronomie și care au propus un nume pentru unul dintre cele 20 de sisteme exoplanetare. Concursul a atras multe echipe de astronomi profesioniști și amatori, studenți și profesori, precum și pasionați de astronomie care au găzduit evenimente de popularizare a astronomiei. De la evenimente locale la prelegeri online, acțiunile de informare în domeniul astronomiei create pentru NameExoWorlds 2022 au încurajat diversitatea și creativitatea în practicile de popularizare a astronomiei.

Aceste 20 de sisteme au fost selectate deoarece au fost printre primele sisteme exoplanetare vizate pentru observații de către telescopul spațial James Webb(JWST), observator spațial internațional, condus de NASA cu partenerii săi, Agenția Spațială Europeană și Agenția Spațială Canadiană. Exoplanete botezate cu ocazia acestui concurs au fost descoperite în principal prin una din următoarele tehnici: metoda tranzitului; imagistica directă și metoda vitezei radiale. Cele 20 de nume câștigătoare nu vor înlocui denumirile alfanumerice științifice, care există deja pentru aceste exoplanete și stelele gazdă ale acestora, dar vor fi menționate ca nume adoptate de IAU și vor fi făcute publice ca atare. Aceste denumiri vor fi în continuare utilizate liber în întreaga lume, împreună cu, sau în locul, denumirii științifice originale. Descoperitorul exoplanetei sau un reprezentant al acestuia a fost invitat de către juriu să participe la campania NameExoWorlds 2022, dându-i-se posibilitatea de a alege cea mai fericită deumire.

Abstract

Starting June 7, 2023, a star and an exoplanet in the exoplanetary system WASP 43 in the constellation Sextant will be named as follows, for the star: Gnomon and for the exoplanet: Astrolabos. Gnomon, WASP-43, is a star smaller than the Sun, located 283 light-years away and has about 60% of the mass of the Sun and a diameter of about one million km while Astrolabos, WASP-43b, discovered in 2011, is a Jupiter-sized gas giant exoplanet orbiting the star Gnomon. The names were inspired by the book „Astronavigation from the gnomon and astrolabe to the Apollo sextant” The names of the star, Gnomon, and of the planet, Astrolabos, were connected by a common theme, the astronomical navigation from which the name of the constellation Sextant, to which the exoplanetary system belongs, is derived.The International Astronomical Union’s NameExoWorlds 2022 competition has selected 20 pairs of names for exoplanets and their host stars.

Bibliografie:

 

Autor Comandor Vasile Chirila

 

1 Comment

  1. Danutzi spune:

    Impresionant! Felicitări Dl. Comandor Chirilă! O nouă contributions Românească la Astronomia Universală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *