Data publicarii 15 septembrie 2024

Constelația Pegas este una dintre cele mai mari constelații ale emisferei nordice a bolții cerești iar acum în perioada toamnei este vizibilă de-a lungul întregii nopți putând fi identificată vizual ca un mare pătrat delimitat de patru stele.ⁱ Ea este așezată pe cer în zona constelațiilor ce evocă lumea acvatică -Vărsătorul, Peștii, Balena, Delfinul și Lebăda- poate și pentru că numele Pegas derivă de la “pegai” care în greaca veche însemna izvoare. Se spune că printr-o bătaie din copită putea crea izvoare în stâncă, aducând apă și prosperitate ținuturilor antice prin care trecea.

Deși născut printr-un act de violență, țâșnind din trupul decapitat al Medusei, calul Pegas este una din cele mai blânde și mai pure creaturi ale mitologiei fiind în antichitate un simbol al artelor, inspirației și grației divine. În mitologie este asociat cu eroul Belerofon care reușește să îl prindă și îmblânzească cu ajutorul unui căpăstru din aur după care cei doi vor forma o strânsă camaraderie, Pegas însoțind-ul pe erou în aventurile lui. În una din ele Belerofon o înfruntă pe Himeră, monstrul înspăimântător cu cap de leu și trup de capră care pustia cu flăcările ei ținuturile Lyciei aducând groază și durere printre oameni și animale. Călare pe calul său, Belerofon zboară pe deasupra Himerei și aruncă spre capul ei o ogivă din plumb care topit de propriile flăcări îi va intra pe gât în măruntaie și o va răpune. Spre amintirea faptelor lui minunate zeii i-au dat lui Pegas în dar nemurirea și l-au ridicat la ceruri ca să zboare de-a pururi printre stele.

i^ Din cele patru stele care formează asterismul numit Pătratul lui Pegas, doar trei aparțin constelației, cea de a patra stea -α And- fiind parte din Andromeda cu care de altfel Pegas este asociat.

Constelația Pegas și vecinii ei pe bolta cereascăⁱ

i^ Sursa: Uniunea Astronomică Internațională, https://www.iau.org/public/images/detail/peg/

Constelația Pegas nu se află în direcția planului galactic și din acest motiv în cuprinsul ei nu prea vedem nebuloase, zona fiind vizitată cu telescoapele sau aparatul foto mai ales pentru roiul Messier 15 și grupul de cinci galaxii aflate în coliziune care formează Cvintetul lui Stephan. Tot de numele constelației Pegas se leagă și momentul care a consacrat domeniul de studiu al exoplanetelor. În anul 1995 Michel Mayor și Didier Queloz descoperă în jurul stelei 51 Pegasi prima exoplanetă care orbitează o stea din secvența principală, moment istoric ce a deschis noi perspective în planetologie și care a fost distins în anul 2019 cu premiul Nobel în Fizică pentru “contribuții la înțelegerea locului planetei Pământ în Cosmos”. De atunci și până astăzi aproape 5747 de exoplanete au fost descoperiteⁱ iar patru telescoape spațiale au fost lansate și dedicate studiului lor și anume misiunile CoRoT, Kepler, TESS și CHEOPS.

i^ Conform site-ului Nasa Exoplanet Archive interogat la data de 16 august 2024 când am scris acest articol.

Link sursă: https://exoplanetarchive.ipac.caltech.edu/

Astăzi vom vorbi despre roiul Messier 15, unul din cele mai vechi roiuri globulare din galaxia noastră, vârsta lui fiind estimată la 12 miliarde de ani. Pe cer îl putem identifica chiar și cu ajutorul unui binoclu, fiind așezat la patru grade în prelungirea liniei ce unește stelele θ Peg de ε Peg. Printr-un telescop reflector de 200 mm diametru se observă ca o pată difuză granulară cu nucleul strălucitor și compact. Messier 15 conține aproximativ 100000 de stele împrăștiate în spațiu pe 150 de ani lumină fiind unul din cele mai dense roiuri globulare din această regiune a cerului.

Roiurile stelare globulare sunt obiecte cheie în cosmologie deoarece stelele din alcătuirea lor se află la aceiași distanță față de noi și au vârstă asemănătoare, proprietăți care sunt mai ușor de studiat decât în cazul stelelor izolate. Astfel, în cazul roiurilor diferențele de strălucire dintre stelele componente se datorează exclusiv masei lor, lucru ce a permis astronomilor să determine strălucirea lor absolută. Cunoașterea strălucirii absolute a stelelor este fundamentală în astronomie deoarece pe baza ei se determină distanțele până la obiecte îndepărtate din galaxia noastră și din univers.

Cu un roi atât de mare și de strălucitor în fotografia noastră, efectul de perspectivă a imaginii este înșelător și ne face să credem că stelele de tot felul ce se cern prin imagine sunt mai îndepărtate decât roiul. În realitate la scară cosmică ele sunt în imediata noastră vecinătate, la zeci poate sute de ani lumină, în timp ce roiul Messier 15 se află departe la 35000 de ani lumină, în afara discului galactic.

În fotografia noastră mai observăm și o ceață care învăluie partea dreaptă într-o mantie difuză. Acest obiect este un fenomen identificat relativ recent în astronomie (anii 1990) și poartă numele de IFN (Integrated Flux Nebula). Aceste nebuloase IFN sunt nori de praf cosmic asemănători unor cirruși uriași, se află în afara discului galactic și sunt iluminați prin reflexei de lumina întregii galaxii. Pentru a fi vizibile în fotografii aceste nebuloase IFN au nevoie de expuneri lungi și de un cer cât mai întunecat.

De la 35000 de ani lumină din regiunile îndepărtate ale galaxiei, roiul Messier 15 ne dezvăluie puțin din lumea fantastică și întunecată a haloului galactic, ne arată privirii cirruși ce plutesc înghețați prin spațiu și ne aduce aminte că și noi, cel mai din urmă strat al evoluției, suntem praf de stele.

Roiul globular Messier 15 și IFN asociată

Autor Daniel Berteșteanu

Detalii tehnice:
Achiziție: iulie-septembrie 2021, Traian- Jud. Ialomita, Saraiu-Județul Constanța;

Newton Skywatcher 130mm, f/5, Heq5, QHY 163M, -5°C;

7.5 ore timp total de expunere, tehnica LRGB;

Captură cu Sequence Generator Pro, editare cu PixInsight în 2022;

Autor Daniel Berteșteanu, Astroclubul București

Bibliografie:

Zoe Petre, Alexandra Litu, Cătălin Pavel– Dicționar de mitologie greco-romană, Editura Corint 2011;

Ronald Stoyan, Stefan Binnewies, Susanne Friedrich și Klaus-Peter Schroeder- Atlas of the Messier Objects Highlights of the Deep Sky, Cambridge University Press, 2008;

Note:

i Din cele patru stele care formează asterismul numit Pătratul lui Pegas, doar trei aparțin constelației, cea de a patra stea -α And- fiind parte din Andromeda cu care de altfel Pegas este asociat.

ii Sursa: Uniunea Astronomică Internațională, https://www.iau.org/public/images/detail/peg/

iii Conform site-ului Nasa Exoplanet Archive interogat la data de 16 august 2024 când am scris acest articol.

Link sursă: https://exoplanetarchive.ipac.caltech.edu/