Data publicarii 10 noiembrie 2024

Data ședinței de curs 6 noiembrie 2024

Cum și când s-a format sistemul nostru solar?

Din ce corpuri cerești este compus și până unde se întinde?

Ce particularități au planetele din sistemul nostru solar și prin ce se deosebesc între ele?

Ce diferențe există între asteroizi și meteoriți și mai ales de ce au cometele coadă iar asteroizii nu?

La aceste întrebări am răspuns în cadrul celei de-a treia ședințe a cursului nostru de astronomie desfășurată joi 31 octombrie 2024 în amfiteatrul Voinov al Facultății de Biologie din București.

Am pornit narațiunea cursului nostru cu momentul formării sistemului nostru solar în urmă cu 4,57 miliarde de ani prin colapsul gravitațional al norul molecular de gaz și praf ce avea să aprindă în adâncurile lui lumina soarelui nostru. Presiunea și radiația exercitată de acesta a sculptat și erodat discul protostelar din jur, elementele chimice grele rămânând în apropierea lui iar cele ușoare și volatile fiind împinse către periferie. Planetele telurice și cele gazoase tocmai se nășteau iar din resturile rămase neagregate se vor forma asteroizii și cometele. Apariția lor în jurul soarelui a creat pentru unele dintre ele un dans atractiv fatal iar după o perioadă de instabilitate, ciocniri și migrări sistemul solar avea să ia forma pe care o cunoaștem astăzi. Măreția lui ne încântă ochiul și imaginația când privim planetele prin telescoape și incită la cunoaștere.

Am vorbit apoi despre compoziția chimică a Soarelui și structura lui stratificată de la nucleu până la coroană. Cursanții noștri au arătat un interes deosebit în timpul secțiunii despre planete momentul fiind marcat de întrebări și răspunsuri care au stimulat curiozitatea și au generat discuții valoroase cu membrii noștri la sfârșitul cursului. Asteroizii din centura principală, Centaurii și obiectele din centura Kuiper au constitut un nod important în firul epic al cursului deoarece câteva misiuni spațiale au fost destinate cunoașterii lor dar și pentru că membri noștri realizează constant observații astrometrice și fotometrice la aceste obiecte în cadrul unor proiecte internaționale.

Spre sfârșit am discutat despre vântul solar și heliosfera creată de Soare în mediul interstelar și zona considerată granița teoretică a sistemului nostru solar- Heliopauza.

Lector: Tiberiu Savin – Astroclubul București

Curs organizat în parteneriat cu @Universitatea din București, @Facultatea de Biologie și Institutul de Cercetare al Universității din București.

Text de Daniel Berteșteanu